Activitatea de competitive intelligence are menirea de a identifica vulnerabilităţile unui business, de a antrena oamenii de afaceri în domeniul culturii de securitate şi de a oferi soluţii pentru îndepărtarea riscurilor.
Fiind un domeniu interesant, cu siguranţă aveţi destul de multe întrebări ale căror răspunsuri v-ar ajuta într-o evaluare cât mai corectă a afacerii dumneavoastră.
Într-o accepțiune simplistă,
riscul se referă la ameninţări (origini/cauze),
caracterizând consecinţele manifestării acestora (pierderile, pagubele, suferinţele), percepţia asupra importanţei consecinţelor şi probabilitatea de manifestare a "ameninţărilor", în timp ce
vulnerabilitatea se referă la subiectul/subiecţii expunerii la manifestarea "ameninţărilor", caracterizând tipul şi nivelul de susceptibilitate, reacţia la stres a subiectului de a suporta expunerea la manifestarea "ameninţărilor".
Un alt aspect este cel legat de diferenţa între managementul riscului şi managementul vulnerabilităţilor .
Managementul vulnerabilităților presupune o succesiune a activităţilor de scanare, analiză a riscului, atenuare şi reluarea activităţilor.
În ciuda confuziilor întâlnite, managementul riscului presupune mult mai multe variabile decât cele pe care le presupune managementul vulnerabilităţilor.
Conceptul de „cultură de securitate” este extrem de complex, interesant şi atractiv şi îl regăsim în diferite domenii: organizațional, economic, tehnologic, cultural, militar, şamd.
Prin reunirea celor doi termeni – ”cultură” și ”securitate”, rezultă atât un mod de gândire, cât și un mijloc de acțiune. Cultura de securitate oferă un cadru de acțiune, care ar putea și trebuie să fie dezvoltat în funcție de împrejurările și actorii implicați.
Cultura de securitate potrivită influențează procesul de luare a deciziei
și forța și precizia reacției în cadrul organizației/companiei, în eventualitatea unor evenimente neplanificate sau în prezenţa riscului.
Treaba noastră este să urmărim şi să evaluăm "sentimentele" manifestate în cadrul organizației atunci când aceasta se confruntă fie cu o cultură de securitate puternică, fie cu absența ei.
Cultura de securitate este, de obicei, învățată. Este o formă de comportament dobândit, învățat şi/sau dictat de societatea în care trăim, respectiv de mediul de business în care ne învârtim.
Cultura este compusă dintr-o serie de aspecte: tehnologie, politici, reguli, indivizi și competențe. Împreună, acestea formează o cultură. Dar, dintre acestea se separă indivizii care pot schimba cultura de securitate a grupului, acționând ca un liant sau, dimpotrivă, distanțând elementele. La acestea se mai adaugă și împrejurările, care trebuie luate și ele în calcul la evaluarea/analizarea culturii de securitate.
În consecinţă, cultura de securitate se definește drept suma toturor ideilor, răspunsurilor condiționate emoțional și tiparelor de comportament pe care membrii unei organizaţii le-au acumulat cu privire la o vulnerabilitate.
Aparent, o întrebare simplă pentru o persoană cu experiență într-un anumit business, dar care, în fapt, comportă o multitudine de alte întrebări și o multitudine de răspunsuri.
În general, antreprenorii sunt preocupați să își dezvolte afacerile. De foarte multe ori nevoia unui proiect de strategie financiară sau de business în general este relevată de conversația: „Compania mea este sănătoasă? La ce indicatori să mă uit? Cum știu dacă merg în direcția bună și că nu mă blochez dacă voi avea avea o anume strategie? Dar care să fie aceasta? Cât de agresiv pot să continui cu investițiile?”....Și așa se poate continua la infinit.
Ideea de bază este următoarea: Cunoaște-ți compania! Cunoaște-ți angajații! Cunoaște-ți concurența! Cunoaște-ți afacerea!
Atunci când deții suficiente informații care să îți ofere răspuns la aceste patru îndemnuri, vei putea cunoaște și care îți sunt punctele slabe și cum poți să acționezi pentru a înlătura eventuale riscuri, și, în cele din urmă, ce decizii să iei!
Într-un mediu de afaceri atât de competitiv și de volatil, inteligența competitivă (CI) a apărut și a devenit o disciplină menită să ajute organizațiile să se adapteze schimbărilor de mediu.
Deși literatura existentă oferă o perspectivă multiplă a factorilor și beneficiilor care determină și sunt generate de activitățile de CI, în fapt, diseminarea, respectiv cercetările cu privire la rezultatele activităților CI, pentru a identifica dacă aceste practici au o relație directă/colectivă cu performanța, sunt rare.
De ce? Pentru că aproape nimeni nu dorește să facă public un know-how dobândit în timp și, cu atât mai mult, rezultatele activităților, dat fiind faptul că "discreția" este cuvântul care guvernează relația dintre prestator și beneficiar, relație care, odată cu timpul, se transformă într-una extrem de trainică și de sensibilă.
În plus, nu există nicio anchetă asupra influenței fiecărui subtip de CI asupra performanței și care ar putea să ofere cunoștințe benefice managerilor pentru a selecta care zonă de activitate este de interes și care nu, din perspectiva CI-ului, sau care pot fi "mai aplicabile" dacă vreți, în cadrul activității de management.
CI-ul ar putea fi de o importanță crucială în activitatea economică a companiilor, care, pe fondul pandemiei COVID 19, sunt afectate de programele de reducere a costurilor și/sau disponibilizări.
Efectul CI si subtipurile sale se reflectă asupra performanței pieței. Rezultatele ilustrează faptul că CI afectează pozitiv performanța pieței. Printre subtipurile CI, inteligența concurenței, informațiile de piață și inteligența tehnologică au cel mai mare impact.
Destul de simplu! Ne contactati telefonic sau prin email, stabilim o întâlnire inițială la sediul nostru, purtăm o discuție de principiu pentru a stabili ce nevoi aveți, iar ulterior, dacă vom agrea să colaborăm, vom proceda la semnarea documentelor și stabilirea tuturor aspectelor și condițiilor presupuse de această relație de "parteneri" de business!
CI implică trei etape majore: colectarea și organizarea datelor, analiza și interpretarea datelor și diseminarea informațiilor.
CI cuprinde următoarele procese: definirea, culegerea, analiza și distribuirea informațiilor utilizate în procesul decizional și, prin urmare, facilitează planificarea strategică într-o organizație.
Scopurile CI sunt gestionarea și reducerea riscului și utilizarea informațiilor în mod strategic pentru a spori competitivitatea unei firme. Informațiile acționabile sunt necesare pentru a face față schimbărilor dintr-o industrie și permite echipelor de conducere executivă să ia decizii strategice pentru a crește competitivitatea și performanța.
Prin urmare, CI trebuie înțeleasă drept capacitatea unei entități de a gândi, planifica, prezice și rezolva problema într-o manieră inovatoare.
În cadrul procesului de cercetare/investigare, intervievarea în profunzime și față în față nu poate fi realizată de la distanță. Sunt situații în care este necesară o prezență locală, cu intervievatori familiarizați cu obiceiurile de afaceri și subiectele de interes dintr-un anumit areal sau țară și cu capacitatea de a vorbi limba maternă. Sfatul nostru este să nu credeți pe nimeni care vă va spune altfel!
Se pot realiza activități de cercetare/investigare de la distanță prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanță, dar niciodată nu va fi la fel ca atunci când interacțiunea este una directă.
Un cercetător care nu este familiarizat cu cultura locală are mari șanse să rateze nuanțe care să conducă la o obținere incompletă de date, sau, mai rău, la o interpretare greșită a informațiilor colectate.
De asemenea este posibil ca anumite costuri de deplasare să crească în mod nejustificat. La fel se poate întâmpla și în situația în care, până la obținerea unei informații utile, să treacă timp extrem de util, care poate genera o lipsă de activitate/decizie pentru business-ul clientului.
Mai mult, un colaborator nu va cunoaște niciodată motivul real al unei cercetări, el fiind plătit strict pentru serviciile pentru care a fost contractat.
Acestea sunt doar parte din motivele utilizării colaboratorilor.
Se spune că „o decizie proastă e mai bună decât lipsa unei decizii!“. In principiu această afirmatie poate fi adevărată. Însă în orice business, o decizie prost luată este aproape la fel de rea ca și lipsa unei decizii. Oricum ar fi, în mediul de business este imposibil să nu iei decizii de planificare, organizare, recrutare personal, conducere si control, șamd..
Cei cărora le este teamă de a lua decizii, vă spunem un lucru: deciziile bune vin din experientă, iar experienta vine din deciziile gresite.
Dar de ce să fie așa? Nu mai bine evităm să greșim și să ne obținem toate informațiile necesare astfel încât, atunci când suntem în fața deciziei, să o luăm în cunoștință de cauză?
Deciziile în afaceri sunt in principiu o progresie logică de la o abordare teoretică până la o finalizare practică. Una din caracteristicile de bază ale unui bun manager o reprezintă abilitatea de a lua decizii corecte, iar pentru a avea succes in afaceri ar trebui să ne putem da seama care sunt deciziile corecte si care sunt gresite.
În afaceri vom lua permanent decizii, multe dintre ele fiind obisnuite, fără un impact major in activitatea firmei. Altele sunt deosebit de importante si pot influenta semnificativ modul in care va evolua afacerea in viitor.
Nu putem concluziona cât de corectă a fost o decizie dacă nu cuantificam avantajele provenite in urma deciziei respective.
Dacă, după ce consecintele unei decizii au devenit evidente, putem spune că aceasta a fost una bună, judecând după rezultatele pozitive, atunci putem concluziona că decizia luată a fost una corectă.
Pe de alta parte, dacă luăm în considerare faptul ca o altă alegere ar fi avut un rezultat mai bun, atunci decizia poate fi considerată mai putin eficientă.
O altă posibilitate de a analiza deciziile implică analizarea modului în care decizia a fost luata.
Dacă vom gândi așa, o decizie bună poate fi atunci când cel care ia decizia are clar obiectivele definite, întelege problemele, constientizează directiile alternative ale actiunii precum si posibilele consecinte ale deciziei. Alegerea între directiile alternative ale actiunii este luată într-o maniera ratională, în concordantă cu obiectivele deciziei.
Aici intervine CI-ul, care ne ajută să concluzionăm corect asupra miscărilor ce urmează a fi făcute, raportându-ne la întreg ansamblul ce implică desfășurarea unui anumit tip de busiess.
De ce CI este esențial în luarea deciziilor în afaceri într-un mod inteligent care să contribuie la reducerea riscului și la evitarea unor greșeli?
Ei bine aceasta este o întrebare pe care și-o adresează orice manager.
Ce ar trebui să cunoască fiecare manager este însuși faptul că utilizarea CI este o investiție care te ajută să economisești și, în cele din urmă, să câștigi bani, oferind valoare imediată.
Din păcate, majoritatea managerilor consideră, într-o primă fază, că inteligența competitivă este un instrument de management neînțeles și, pe cale de consecință, îi subestimează valoarea. În realitate, CI oferă palierelor de management numeroase beneficii.
Experiența beneficiarilor activității de CI a relevat că dacă sunteți un executiv de nivel superior sau operați o afacere și nu beneficiați/utilizați puterea CI pentru a vă îmbunătăți procesul de luare a deciziilor, sunteți lipsiți de un avantaj puternic, dat fiind faptul că nicio informație în plus nu este degeaba, ci din contră, informația oferă putere și decizie corectă.
Beneficiile activității de CI sunt:
- Rămâneți "activi" în fața competiției
- Răspundeți la noi amenințări competitive
- Înțelegeți peisajul concurențial și potențialii "perturbatori"
- Sporiți nivelul de cunoaștere a clienților
- Identificați clienții și segmentele care vă oferă cea mai rapidă creștere
- Identificați noi piețe, segmente și oportunități
- Stați departe de piețele care nu sunt pregătite pentru produsele sau serviciile oferite de dvs.
- Reduceți timpul și efortul petrecut în luarea unei decizii corecte
- Implicați o opinie terță și obiectivă în dialogul corporativ existent
- Vă reimaginați "limitele" afacerii și vă pregătiți pentru viitor
Costurile colaborării sunt direct proporționale cu beneficiile oferite. Activitatea de CI nu lucrează cu sume fixe, dat fiind faptul că, în funcție de solicitările clienților, activitățile de investigare și cercetare pot diferi ca timp și efort.
Ce vă putem asigura este faptul că o astfel de activitate nu va presupune vreodată costuri imense, ci vor fi proporționate în funcție de nevoile fiecărui tip de activitate desfășurată.
Totodată, serviciile pot fi prestate în sistem modular, astfel încât vă putem sprijini punctual în anumite situații, sau în sistem de colaborare permanentă, în baza unui contract de colaborare ce se va derula pe o perioadă extinsă.
SĂ TE ASIGURĂM CĂ ÎȚI PUI AFACEREA LA ADĂPOST!
Riscurile asociate mediului de business sunt din ce în ce mai mari. A înțelege că intelligence-ul este singura soluție pe care companiile din întreaga lume le-a integrat în practicile de afaceri ale zilelor noastre, este ca și cum ai avea o asigurare de viață pentru afacerea ta. Nimic nu a contat vreodată mai mult ca informația, pentru că cel ce o deține este cu adevărat bogat.
Iar în acest domeniu, nu toți dețin abilitatea de a culege informațiile care contează, pentru că nu toți au șansa de a avea o echipă de specialiști cu experiență de peste 20 de ani în domeniul culegerii și analizei informațiilor din sfera amenințărilor de securitate națională.
FII INTELIGENT ȘI ASIGURĂ-ȚI VIITORUL AFACERII!!!
Vă oferim consultanță pentru afaceri și management prin intermediul Competitive & Business Intelligence
Adresa: Mihai Eminescu nr. 108
Eminescu Office Building - et. 1
Email: office@aeqvitas.ro
Website: www.aeqvitas.ro